Este o perioadă în care vorbim foarte mult despre responsabilitatea noastră socială față de refugiații din Ucraina pe care îi găzduim acum în Republica Moldova.
Fiecare exemplu de sprijin dezinteresat oferit persoanelor aflate în impas contează și poate deveni inspirație pentru a multiplica umanitatea. Totuși, să nu uităm să găsim echilibrul dintre bunele intenții și riscul de a lăsa loc pentru interpretări greșite în legătură cu starea de bine a uneia dintre cele mai vulnerabile categorii sociale afectate de criza războiului, copiii.
Cazul interacțiunii dintre vloggerul Emilian Crețu și unul dintre copiii familiilor de refugiați pe care le-a adăpostit în propria casă a stârnit revolta și îngrijorarea multor concetățeni de-ai noștri și reprezentanți ai societății civile. În contextul acestei situații, reiterăm importanța protecției tuturor copiilor de orice formă de abuz și asigurării unui spațiu sigur, chiar și în contextul unei crize umanitare masive.
Grija față de copiii străini, inclusiv refugiați, trebuie să țină cont de limitele personale ale copilului.
În orice context, dar mai ales în situații de stres pentru copii, trebuie să depunem tot efortul pentru a menține clare limitele cercului persoanelor de încredere pentru minori. Pentru a-i putea dezvolta copilului capacitatea de reziliență față de un potențial abuz, e important să-i vorbim în termenii corespunzători despre limitele personale.
Experții în domeniul protecției copilului pun accent pe menținerea unei distanțe corespunzătoare între copil și adulții pe care nu îi cunoaște, mai ales când este vorba despre un copil de vârstă mică. Tocmai din acest motiv, discuțiile unui adult străin cu un copil despre părțile intime ale corpului trebuie să rămână în zona tabu. Iar publicarea unor astfel de discuții în mediul online, banalizarea lor sau, și mai grav, plasarea lor în zona divertismentului sau brandingului personal sunt exemple de comportament reprobabil, care pot distorsiona percepția copilului despre propriul corp, normalizând modele nesănătoase de educație sexuală a celor mici.
Autoritățile trebuie să gândească și să implementeze un mecanism clar și eficient de monitorizare a familiilor de refugiați plasați în sutele de case, apartamente și gospodării private din toată țara noastră.
În contextul crizei refugiaților, statele trebuie să asigure standarde minime de cazare și azil copiilor, pentru a-i proteja de orice formă de abuz. Fiind semnatară a Convenției de la Lanzarote, Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a lua măsuri pentru ca în cazurile plasamentului în familii-gazdă, să fie asigurată supravegherea continuă a minorilor. Altfel spus, miile de cupluri mame-copii cazate în aceste momente în case și apartamente private din toată Moldova trebuie să fie monitorizate în permanență de un reprezentant al autorităților cu competențe în domeniul protecției drepturilor copilului.
Îngrijitorii copilului trebuie să manifeste prudență sporită în contextul interacțiunii unui număr mare de persoane cu copiii lor.
Organizațiile semnatare ale acestei declarații vin cu un apel către toți părinții copiilor și adolescenților, mai ales în calitatea lor de refugiați aflați în situație de plasament temporar pe teritoriul țării noastre: oricât de compleșitoare ar fi situația în care vă aflați, fiți atenți până unde permiteți persoanelor străine să-și manifeste grija și dorința de a vă ajuta pe dumneavoastră și pe copilul dumneavoastră. Rămâneți vigilenți la orice schimbări bruște în comportamentul copiilor dumneavoastră.
Pentru a raporta orice tip de încălcare a drepturilor copiilor, puteți suna la Telefonul Copilului – 116 111.
Mesajele, întrebările, sesizările dumneavoastră despre situația copiilor aflați în situație de risc de trafic și/ sau exploatare sexuală le puteți lăsa pe platforma www.siguronline.md și www.12plus.md sau la info@12plus.md.
Linia Verde a Centrului Unic de Gestionare a Crizei privind fluxul de refugiați – 080080011.
Organizații semnatare:
- Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC)
- Centrul Internațional „La Strada”
- Centrul de Informare si Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC)
