Concluziile Conferinței naționale „Pledoarie pentru o educație parentală de calitate: provocări și perspective” | 2020

259

Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC), în parteneriat cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC), Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă”, cu sprijinul Fundației OAK, a desfășurat în perioada 19-20 noiembrie 2020 Conferința națională “Pledoarie pentru o educație parentală de calitate: provocări și perspective”.

La conferință au participat experți din Estonia, Italia, Marea Britanie, România și Republica Moldova, care au prezentat practici naționale și internaționale în promovarea educației parentale de calitate, atât la nivelul promovării și implementării politicilor publice în domeniu, precum și în implementarea programelor de instruire a specialiștilor în domeniul educației parentale, validarea și acreditarea programelor structurale de parenting, rolul ONG-urilor în promovarea educației parentale.

Conferința a avut loc în format online și a întrunit cca 500 specialiști din domeniul educației, protecției sociale și altor domenii conexe cu educația parentală din diferite localități ale țării. Participanții la conferință au menționat unanim despre importanța promovării educației parentale și investiția care trebuie făcută în vederea realizării educației parentale în Republica Moldova.

Educația parentală reprezintă un factor de protecție important pentru copii și familii, care contribuie la creșterea și educarea copiilor într-un mediu protectiv și non-violent. Educația parentală trebuie să fie pe agenda de priorități a Guvernului mai ales că există o Strategie intersectorială de dezvoltare a abilităților şi competențelor parentale pentru anii 2016-2022 care nu a fost implementată.

Reducerea practicilor parentale dure de educare și crearea unor relații părinte-copil pozitive
reprezintă un obiectiv al strategiilor INSPIRE – un instrument agreat la nivel internațional în
atingerea Obiectivului de dezvoltare durabilă 16.2, care reprezintă o resursă bazată pe dovezi pentru toți cei care se angajează să prevină și să răspundă la violența împotriva copiilor și adolescenților– începând de la guvern și până la organizațiile locale, de la societatea civilă și până la sectorul privat.

Pentru asigurarea succesului în procesul de dezvoltare și fortificare a educației parentale în Republica Moldova au fost trasate următoarele concluzii și recomandări:

1. Ajustarea Strategiei intersectoriale de dezvoltare a abilităților şi competențelor
    parentale pentru anii 2016-2022 și a Proiectului Planului național de acțiuni pe anii              2018-2022 privind implementarea Strategiei intersectoriale de dezvoltare a abilităților şi      competențelor parentale pentru anii 2016-2022, la progresele care au fost realizate în        ultima perioadă.
2. Definirea clară a termenilor aferenți domeniului educației parentale.
3. Clarificarea mecanismului de acreditare a programelor de educație parentală,              inclusiv a instituțiilor mandatate cu acreditare și monitorizare.
4. Fortificarea colaborării intersectoriale, ținând cont de faptul că educația parentală        este un domeniu multidisciplinar.
5. Dezvoltarea mecanismului de contractare a serviciilor de educație parentală              prestate de furnizorii privați.
6. Identificarea și conjugarea eforturilor tuturor actorilor care pot contribui la promovarea      eficientă a educației parentale (structuri de stat, OSC, biserica, etc.);
7. Argumentarea necesității educației parentale și drept urmare alocarea resurselor
    suficiente pentru realizarea educației parentale, pentru implementarea Strategiei
    intersectoriale de dezvoltare a abilităților şi competențelor parentale pentru anii 2016-
    2022.
8. Argumentarea rentabilității investiției în educație parentală.
9. Identificarea și delegarea specialiștilor din cadrul instituțiilor de resort care se vor        ocupa de segmentul educației parentale.
10. Implicarea mediului academic în promovarea educației parentale prin susținerea
      programelor de instruire inițială și continuă a viitorilor specialiști în domeniul educației
      parentale.
11. Realizarea conexiunii dintre mediul academic și cercetările bazate pe evidențe și date.
12. Includerea modulelor cursurilor de pregătire în educație parentală în mai multe
     specialități (medici, asistenți sociali, psihologi).