6 posturi de televiziune au fost monitorizate timp de 2 luni la capitolul respectării drepturilor copilului. Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) şi Asociaţia Presei Independente (API) au prezentat un prim raport cu rezultatele intermediare ale monitorizării buletinelor de ştiri.
Raportul de monitorizare atestă o anumită îmbunătăţire a practicilor jurnalistice de reflectare a subiectelor care vizează copiii. Totodată, sunt şi cazuri când instituţiile mass-media nu urmăresc interesul superior al copilului şi au o atitudine formală faţă de obligaţia legală de a proteja copiii în contextul unor situaţii cu conotaţie negativă.
Concluziile monitorizării buletinelor de ştiri ale posturilor de televiziune Moldova 1, Prime, PRO TV CHIŞINĂU, TV 7, Publika TV şi Jurnal TV au fost anunţate miercuri, 10 septembrie 2014, în cadrul mesei rotunde „Respectarea drepturilor copiilor în buletinele de ştiri ale instituţiilor mass-media audiovizuale”, la care au fost invitaţi editori, jurnalişti, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, membrii CCA, membrii Consiliului de Presă, alte persoane interesate.
Directorul executiv al API Petru Macovei a menţionat că scopul monitorizării constă în evaluarea respectării de către radiodifuzori a legislaţiei naţionale cu privire la asigurarea drepturilor copilului şi în special a Legii nr. 30 cu privire la protecţia copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei care a intrat în vigoare în iulie 2013.
Mariana Onceanu-Hadîrcă, membru al CCA, a prezentat raportul de monitorizare pentru perioada 14 mai – 30 iunie 2014, analizând buletinele de ştiri sub aspectul protecţiei copiilor în contextul unor evenimente cu conotaţie negativă şi al difuzării informaţiilor cu impact negativ asupra copiilor. În concluzie, autorii raportului au atestat o ameliorare vizibilă a situaţiei la acest capitol, fapt care se datorează îmbunătăţirii cadrului legislativ, pe de o parte, şi activităţilor întreprinse de CCA ca autoritate de reglementare legală şi Consiliul de Presă ca mecanism de autoreglementare jurnalistică, pe de altă parte. “În marea majoritate a cazurilor, editorii depun eforturi pentru a asigura protecţia copiilor aflaţi în situaţii vulnerabile, astfel încât nu au fost atestate încălcări grave ale prevederilor cu privire la protecţia identităţii. Totodată, sunt şi cazuri de abordare formală, când instituţiile mass-media nu urmăresc interesul superior al copilului, considerând că pentru protecţia unui copil implicat într-o situaţie cu conotaţie negativă este suficient să nu-I divulgi numele sau să-i blurezi faţa. Sunt frecvente situaţiile când copiii sunt doar “pretexte” pentru a multiplica prezentarea de cazuri senzaţionale sau şocante pentru public. Din această categorie fac parte majoritatea subiectelor despre infracţiunile comise cu implicarea copiilor sau cele despre violuri”, a remarcat M. Onceanu-Hadîrcă.
Raportul intermediar include şi câteva exemple de abordare a subiectelor care vizează copiii cu derogări de la prevederile legislaţiei şi de la Codul deontologic al jurnalistului, prin prezentarea detaliată a circumstanţelor producerii unor crime şi infracţiuni, dar şi prin imixtiune în viaţa privată în detrimentul copiilor implicaţi.
Raportul final va fi prezentat în octombrie 2014.
Sursa: www.api.md
